logo palmed colored

Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România

 7 din 10 români care solicită un serviciu medical într-o unitate privată au nevoie de o consultație în regim ambulatoriu, în timp ce 20% dintre pacienți accesează servicii de imagistică medicală. Este una dintre concluziile studiului „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de EY România, la solicitarea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, care argumentează rolul decisiv pe care îl au unitățile medicale private, în prevenirea și tratarea afecțiunilor, cu numeroase consecințe atât din punct de vedere social, cât și economic.

Agenda de dezvoltare durabilă pune un mare accent pe colaborarea dintre autoritățile statului, societatea civilă și mediul privat. Și acest eveniment răspunde acestui deziderat. În domeniul sănătății, această colaborare trebuie să ia forma contribuției eficiente a tuturor furnizorilor de servicii, fie că sunt publici, fie că sunt privați, la acoperirea universală cu servicii medicale. De multe ori, sectorul privat este văzut chiar ca o soluție la unele probleme ale sistemului public, legate de finanțare, de trendul demografic, de contextul tensionat și de crizele multiple ale sistemului de sănătate cu care ne confruntăm. În plus, recent, am constatat că transformarea digitală ne oferă noi oportunități. Să recunoaștem că sectorul privat beneficiază de o capacitate de absorbire mai bună a noilor tehnologii și de adaptare la progres, de care trebuie să profităm. Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire în cadrul sistemului de sănătate

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale

Ratele mortalității evitabile prin prevenire și prin cauze tratabile au scăzut cu 9,4%,respectiv 8,4% pe parcursul ultimilor 6 ani, pe fondul creșterii veniturilor populației, aaccesului la educație, dar și a campaniilor de informare.Dezvoltareasectorului privat, prioritar îndreptat spre componenta preventivă, a avut ocontribuție semnificativă. O noutate a ultimului an este faptul că, din totalul consultațiilor realizate în regim privat, 0,5% au fost realizate prin telemedicină.În medie, în 2021, un pacient care a ajuns într-o unitate medicală privată a efectuat 1,5 consultații și peste patru analize de laborator.

Pentru Ministerul de Finanțe va fi o sarcină destul de importantă pentru că va trebui să ia în calcul o suprapunere a fondurilor. Mai exact, fondurile pentru prevenire să se suprapună cu fondurile de terapie, care să nu scadă. Ele vor scădea în timp, după ce acțiunile de tip preventiv încep să intre în funcțiune. Asta a fost frica fiecărei guvernări – că nu sunt suficienți bani. Dacă nu îi punem, nu vor fi niciodată suficienți. Odată și odată trebuie să se rupă această pisică și să rezolvi problema. Încă un lucru care trebuie făcut este introducerea bugetului multianual, pentru că asta ar rezolva foarte multe probleme, inclusiv la nivelul sistemului privat.

Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României, în cadrul evenimentului
servicii medicale private

În ceea ce privește datele economice, România rămâne printre țările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate din PIB, ceea ce face ca sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate să fie în pericol.Alocăm 6,3% din PIB pentru sănătate, Luxemburg fiind singura țară europeană cu o pondere din PIB mai scăzută, de 5,8. La polul opus, este Germania, cu 12,8% din PIB, urmată de Franța, cu 12,2%. Un procent similar României este alocat de Polonia, 6,5%.

Foarte probabil, în ultimii doi ani de zile, dacă nu ați fi existat (n.r. segmentul de sănătate privat), nu am fi făcut față, capacitatea de reziliență a sistemului public mai lasă de dorit. Un alt aspect la care trebuie să răspund eu este că sunt un fan al unităților acreditate, fără formă de proprietate. Din moment ce cineva întrunește condițiile să își facă treaba, trebuie să creăm condițiile să și-o poată face. Și trebuie să avem curajul ca, în cazul în care cineva nu își face treaba, atunci să îi abordăm activitatea în funcție de calitatea actului pe care îl desfășoară. Să pregătim legislația în așa fel încât, după alegerile din 2024, când vom avea trei ani de zile fără alegeri, să putem construi. Sunt create condițiile teoretice, sper să fim capabili să ajungem în acea clipă, dar nu putem menține această stare la nesfârșit

Dr. Laszlo Attila, Secretar Comisia pentru Sănătate din cadrul Senatului României
Laszlo Attila

Aproximativ 80% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse publice.Segmentul privat finanțează în proporție de 20% sistemul de sănătate, prin plăți directe ale populației, abonamente medicale și asigurări voluntare.

Fondul Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate nu face distincție atunci când încheie contractele de servicii medicale, în funcție de forma de proprietate a furnizorilor. În afară de spitalele publice, practic, toți furnizorii cu care noi intrăm în relație contractuală sunt privați. Medicina de familie, iată, și-a recăpătat statutul de liber profesionist, finanțată integral din fonduri publice, asistența stomatologică, de asemenea, asistența farmaceutică, de asemenea, furnizorii de îngrijiri la domiciliu. Deci, practic, atunci când dorim să asigurăm calitate serviciilor medicale pentru asigurații noștri ne îndreptăm către acei furnizori care sunt cu cele mai performante servicii, cu un grad ridicat de confort și servicii de calitate pentru asigurații noștri.

Conf. univ. dr. Adela Cojan, Președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Piața serviciilor stomatologice este finanțată de segmentul public de sănătate într-o proporție de doar 5%, comparativ cu media europeană, respectiv 31%. Media consultațiilor stomatologice este de 0,3 în România, comparativ cu media UE de 0,9. După noi, Cipru, cu 0,11. La polul opus se află Olanda, cu 2,5.

Nu e un secret faptul că pandemia a adus foarte mulți pacienți în zona de privat și asta nu e rău deloc. A arătat faptul că sistemul de sănătate poate să facă față unor solicitări deosebite. Ca urmare a acestor provocări, sistemul de sănătate și-a verificat potențialul și am ajuns la unele concluzii mai plăcute sau mai puțin plăcute. Cred că e necesar ca finanțarea per pacient să fie reală, pe tot sistemul de sănătate. Știam de problemele din serviciile de asistență stomatologică. Aceste probleme ar trebui subliniate cu roșu și trimise cam peste tot unde există decizie în acest sens. Problema sistemului de asigurări de sănătate este legată în primul și în primul rând de finanțare și în al doilea rând, de a aduce serviciile mai aproape de pacient. Cred că putem face lucrul acesta împreună.

Dr. Florian Bodog, membru al Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului României

Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale, piața abonamentelor medicale a înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, cu o cotă de piață de 4,1% din piața serviciilor private de sănătate. Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajator, ca beneficiu extra-salarial.

Cu peste 56.000 de unități medicale, segmentul privat contribuie decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înființarea și extinderea unor unități.

Ca strategie, ar trebui ca în următorii opt ani să discutăm ce trebuie să primească pacientul, necontând forma de proprietate. Principiul ar trebui să fie legat de pacient. Dacă luăm în considerare că privatul poate să aducă ceva la care statul nu are acces acum, adică 30-40% din inovație nu se află în sistemul public pentru că nu avem banii necesari, primul lucru este dezvoltarea predictibilă pe domenii care nu sunt acoperite de stat.

Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății
levente vass

De asemenea, studiul argumentează faptul că s-au realizat investiții importante în echipamente medicale achiziționate cu preponderență în centre de imagistică medicală, laboratoare și cabinete stomatologice. Așa se face că investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate reprezintă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel național.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România – PALMED, prin vocea președintelui Cristian Hotoboc, se arată disponibil pentru un dialog constant, constructiv și fundamentat pe principii corecte și argumentate, care să ofere coerență, sustenabilitate și predictibilitate în politicile din sistemul de sănătate din România, necesități derivate atât dintr-o analiză temeinică a datelor oferite de studiul prezentat, cât și din realitatea cu care ne confruntăm la interacțiunea cu sistemul sanitar, în calitate de pacienți, independent de forma de proprietate a unității medicale, obiectivul tuturor factorilor implicați fiind un acces nemijlocit, rapid și eficient la serviciile medicale necesare. 

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest

Leave a Reply